Nāhea i te ha’amāramarama i te huira’atira i mua i te parau o te ma’i hipa roto. ‘E’ere i te mea ‘ōhie. ‘Inaha i te fenua nei, piti hānere toru ‘ahuru (230) rahira’a tamari’i e amo ra i teie ma’i. Ma’i ‘e’ita ‘e ‘ite-vave-hia, ma’i e fa’ataupupū roa i te orara’a o te ‘utuāfare. Nō teie mau metua, te tā’atira’a « Entre deux mondes » i ha’amauhia ai i te matahiti piti tauatini ‘ahuru mā ono (2016) ra. Te fā a teie tā’atira’a, ‘oia ho’i, ia ‘itehia te parau o teie mau tamari’i i roto i te orara’a tōtaiete ‘e te orara’a ha’api’ira’a. « ‘E’ita e nehenehe e vaiho ia rātou i te hiti, mana’o nei au, tītauhia te mau fare ha’api’ira’a ato’a ‘e te DGEE e ha’apa’o mai te parau nō te ti’a’aura’a i teie mau tamari’i. Nā ratou e haere mai e tauturu i teie mau tamari’i ‘e fa’ari’i i roto i te mau fare ha’api’ira’a ato’a » te reo teie o Moerani Pua, rima tauturu nō te tā’atira’a « Entre deux mondes ».

I te ara, rave rahi mau fare ha’api’ira’a tei ‘īritihia nō teie mau huru tamari’i, ‘e’ere roa atu mai te reira i te fenua nei. ‘Inaha, i te paera’a (5) o te matahiti rātou e fa’ari’ihia ai e tomo i te fare ha’api’ira’a, fifi o teie ‘apo-ato’a-hia mai e te fa’aterehau nō te ha’api’ira’a. « Teie te tahi mahana ta’a’ē nō te fa’atupu te tau’aparau rotopū nā fa’aterera’a hau e piti, te autaea’era’a ‘e te ha’api’ira’a, ‘e teie tā’atira’a tā tātou. Nō te ‘īmi i te tahi mau rāve’a nō te ha’amaita’i i te orara’a o tā tātou mau tamari’i ro’ohia te ma’i hipa roto, i roto i tā tatou nei mau fare ha’api’ira’a ‘e tae noa atu i te ferurira’a te tahi rurura’a nō te ha’amaita’i i te orara’a anei nō te mau tamari’i te turura’a i te mau ‘utuāfare. Nō te mea, mea taimaha roa. ‘Ia ro’o-ana’e-hia hō’ē tamari’i i teie nei ma’i ‘e nō te ‘āpe’e ato’a i tā tatou nei mau ‘orometua. Nō te mea ‘ia ‘ite mai ‘outou, ‘e’ere ato’a i te mea ‘ōhie. Teie ato’a mau rave ‘ohipa, pi’ihia AESH e haere mai nei e tauturu tā tātou nei mau tamari’i i roto i tā ratou tau ha’api’ira’a…Teie ato’a te tahi fā a teie nei papature ‘āvei’a ‘āpī o te ha’api’ira’a, i te ha’amaita’ira’a i te parau nō tā tātou mau tamari’i huma, mai te parau anei nō teie mau tamari’i i ro’ohia i te ma’i hipa roto. Te fā mātamua roa a teie papature, te ha’amaita’ira’a ‘ia ō te tau ha’api’ira’a o te tā’ato’ara’a o te mau tamari’i… I teie nei mau mahana te ferurihia nei nō te ha’amana roa te ‘āpe’era’a i tā tātou nei mau tamari’i mai te piti (2) o te matahiti, nō te mea i teie mahana, mai te pae (5) matahiti noa e nehenehe e arata’i e ‘āpe’e i teie mau tamari’i tā tatou. ‘Ua ‘ite tātou te mau fifi e fārereihia nei te mau ‘orometua i roto i te mau fare ha’api’ira’a, ‘e ti’a ‘ia feruri nō te ha’amanara’a i teie nei fā tā mātou e hina’aro nei ». Te mana’o o te fa’aterehau nō te ha’api’ira’a Ronny Teriipaia.

Fa’aōra’a i te mau tamari’i hipa roto i te fare ha’api’ira’a, tumu parau teie e tuatāpapahia i roto i te hō’ē rurura’a rahi e tupu hou te hope’ara’a nō teie matahiti. Tei papu, tītauhia e ‘imi i te mau rāve’a ato’a nō te tauturura’a i teie mau tamari’i.