Te ma’i hipa roto i te fare ha’api’ira’a : te ‘imi nei te fa’aterera’a nō te autaea’era’a ‘e te ha’api’ira’a i te mau rāve’a

Publié le

I teie mahana ma'a i te 'aua tiare no pa'ofai, ua fa'anaho te fa'aterera'a hau no te ha'api'ira'a, tō te autaea'era'a 'e te tā'atira'a "Entre deux monde" 'i te hō'ē rurura'a no te feruri 'āmui 'i ni'a 'i te mau rāve'a 'e nehenehe 'e patu no te ha'amaita'i te orara'a 'o te mau tamari'i tei ro'o-hia 'i te ma'i hipa roto. 'Inaha, 'i te fenua nei, tītauhia 'e tauturu 'i teie mau tamari'i 'i roto 'i te orara'a tōtaiete 'e 'i roto i te fare ha'api'ira'a.

Publié le 03/06/2025 à 5:30 - Mise à jour le 02/06/2025 à 17:55

I teie mahana ma'a i te 'aua tiare no pa'ofai, ua fa'anaho te fa'aterera'a hau no te ha'api'ira'a, tō te autaea'era'a 'e te tā'atira'a "Entre deux monde" 'i te hō'ē rurura'a no te feruri 'āmui 'i ni'a 'i te mau rāve'a 'e nehenehe 'e patu no te ha'amaita'i te orara'a 'o te mau tamari'i tei ro'o-hia 'i te ma'i hipa roto. 'Inaha, 'i te fenua nei, tītauhia 'e tauturu 'i teie mau tamari'i 'i roto 'i te orara'a tōtaiete 'e 'i roto i te fare ha'api'ira'a.

Nāhea i te ha’amāramarama i te huira’atira i mua i te parau o te ma’i hipa roto. ‘E’ere i te mea ‘ōhie. ‘Inaha i te fenua nei, piti hānere toru ‘ahuru (230) rahira’a tamari’i e amo ra i teie ma’i. Ma’i ‘e’ita ‘e ‘ite-vave-hia, ma’i e fa’ataupupū roa i te orara’a o te ‘utuāfare. Nō teie mau metua, te tā’atira’a « Entre deux mondes » i ha’amauhia ai i te matahiti piti tauatini ‘ahuru mā ono (2016) ra. Te fā a teie tā’atira’a, ‘oia ho’i, ia ‘itehia te parau o teie mau tamari’i i roto i te orara’a tōtaiete ‘e te orara’a ha’api’ira’a. « ‘E’ita e nehenehe e vaiho ia rātou i te hiti, mana’o nei au, tītauhia te mau fare ha’api’ira’a ato’a ‘e te DGEE e ha’apa’o mai te parau nō te ti’a’aura’a i teie mau tamari’i. Nā ratou e haere mai e tauturu i teie mau tamari’i ‘e fa’ari’i i roto i te mau fare ha’api’ira’a ato’a » te reo teie o Moerani Pua, rima tauturu nō te tā’atira’a « Entre deux mondes ».

I te ara, rave rahi mau fare ha’api’ira’a tei ‘īritihia nō teie mau huru tamari’i, ‘e’ere roa atu mai te reira i te fenua nei. ‘Inaha, i te paera’a (5) o te matahiti rātou e fa’ari’ihia ai e tomo i te fare ha’api’ira’a, fifi o teie ‘apo-ato’a-hia mai e te fa’aterehau nō te ha’api’ira’a. « Teie te tahi mahana ta’a’ē nō te fa’atupu te tau’aparau rotopū nā fa’aterera’a hau e piti, te autaea’era’a ‘e te ha’api’ira’a, ‘e teie tā’atira’a tā tātou. Nō te ‘īmi i te tahi mau rāve’a nō te ha’amaita’i i te orara’a o tā tātou mau tamari’i ro’ohia te ma’i hipa roto, i roto i tā tatou nei mau fare ha’api’ira’a ‘e tae noa atu i te ferurira’a te tahi rurura’a nō te ha’amaita’i i te orara’a anei nō te mau tamari’i te turura’a i te mau ‘utuāfare. Nō te mea, mea taimaha roa. ‘Ia ro’o-ana’e-hia hō’ē tamari’i i teie nei ma’i ‘e nō te ‘āpe’e ato’a i tā tatou nei mau ‘orometua. Nō te mea ‘ia ‘ite mai ‘outou, ‘e’ere ato’a i te mea ‘ōhie. Teie ato’a mau rave ‘ohipa, pi’ihia AESH e haere mai nei e tauturu tā tātou nei mau tamari’i i roto i tā ratou tau ha’api’ira’a…Teie ato’a te tahi fā a teie nei papature ‘āvei’a ‘āpī o te ha’api’ira’a, i te ha’amaita’ira’a i te parau nō tā tātou mau tamari’i huma, mai te parau anei nō teie mau tamari’i i ro’ohia i te ma’i hipa roto. Te fā mātamua roa a teie papature, te ha’amaita’ira’a ‘ia ō te tau ha’api’ira’a o te tā’ato’ara’a o te mau tamari’i… I teie nei mau mahana te ferurihia nei nō te ha’amana roa te ‘āpe’era’a i tā tātou nei mau tamari’i mai te piti (2) o te matahiti, nō te mea i teie mahana, mai te pae (5) matahiti noa e nehenehe e arata’i e ‘āpe’e i teie mau tamari’i tā tatou. ‘Ua ‘ite tātou te mau fifi e fārereihia nei te mau ‘orometua i roto i te mau fare ha’api’ira’a, ‘e ti’a ‘ia feruri nō te ha’amanara’a i teie nei fā tā mātou e hina’aro nei ». Te mana’o o te fa’aterehau nō te ha’api’ira’a Ronny Teriipaia.

Fa’aōra’a i te mau tamari’i hipa roto i te fare ha’api’ira’a, tumu parau teie e tuatāpapahia i roto i te hō’ē rurura’a rahi e tupu hou te hope’ara’a nō teie matahiti. Tei papu, tītauhia e ‘imi i te mau rāve’a ato’a nō te tauturura’a i teie mau tamari’i.

Dernières news

Activer le son Couper le son