Tīa’ihia o Hōkūle’a ‘e Hikianalia i Pōrīnetia farāni nei i te hōpe’a ‘āva’e nō tiunu. I te 17 nō mē ‘ua fa’aru’e nā va’a tā’ie e piti nō te fano atu i Hilo nō te mau fa’aineinera’a hōpe’a. Kealaikahiki ‘aore rā Te ara i Tahiti, te ‘avei’a e ravehia mai e rāua.
I te matahiti 1976 ra tō Hōkūle’a ravera’a i teie tere mātāmua, Hawaii-Tahiti, tei fa’a’ite i te tā’ato’ara’a te ‘ite ‘e te ‘aravihi o te mau tupuna ‘ia fano nā te moana i mūta’a ra. Mai te mau tupuna, ‘aita rātou i fa’a’ohipa i te mau mātini roro uira nō te nati i te mau motu. ‘Ua fa’a’ohipa ra te mau ‘ihitai i te mau feti’a, ‘ua hi’o ato’a te huru o te miti, te mau manu o tā rātou i ‘ite ei tāpa’o arata’ira’a.
E fa’ahanahana teie tere i te pae ‘āhurura’a o te matahiti o Polynesian Voyaging Society, ha’amauhia i te matahiti 1975 ra.
‘Ia au i te mau tohura’a, e tīpae atu o Hōkūle’a ‘e Hikianalia i Ra’iroa i te ārea 15 tae atu i te 20 nō tiunu. E fa’afa’aea ri’i te mau ‘ihitai hou a fano atu ai i Ra’iātea, tīa’ihia rāua i Ōpoa i te marae Taputapuātea nō te ‘ōro’a e fa’atupuhia i te 23 nō tiunu 2025.
‘Ia au ato’a i te huru o te reva, e riro ato’a nā va’a tā’ie i te fano ti’a atu i Ra’iātea mā te ‘ore e tīpae atu i Ra’iroa.
E fa’ari’ihia o Hōkūle’a ‘e Hikianalia i Tahiti nei i te mahana mā’a 28 nō tiunu 2025, i te ‘āua Pā’ōfa’i. E ‘ōro’a rahi te fa’aineinehia nō tō rāua taera’a mai e te Fare ‘upa rau.