Te ‘ōpuara’a ture ‘ia ti’amā te ta’ata ma’i ‘i tae te hope’a ‘o te orara’a nō te teimaha ‘o te ma’i, ‘e ha’apohe iāna

Publié le

I teie mahana piti 27 no mē, ua mā'iti te 'āpo'ora'a 'īriti ture 'e piti 'ōpuara'a ture. Hō'ē 'i ni'a i te mau tauturu 'e fa'ata'a no te feiā mā'i teimaha, te mau ma'i māriri 'āita'ata ihoa ra, ia fāna'o tetahi orara'a maita'i i tō rātou nohora'a. Te piti, te ti'amāra'a i te ta'ata 'e ua 'ino roa te ma'i 'e 'aita 'e 'ōroma'i fa'ahou 'e ua tae 'i te hope'a 'o tōna orara'a, 'ia ha'apoto-hia tōna orara'a 'i te ao nei. Mau 'ōpuara'a ture te riro 'i te fa'a'ohipa ato'a-hia 'i te fenua. Terā rā, te fa'atupu ato'a nei te māna'ona'ora'a rotopū 'i tō tātou mau ti'a mā'iti.

Piahia i te 28/05/2025 à 12:27 - Fa’arava’ihia i te 28/05/2025 à 12:27

I teie mahana piti 27 no mē, ua mā'iti te 'āpo'ora'a 'īriti ture 'e piti 'ōpuara'a ture. Hō'ē 'i ni'a i te mau tauturu 'e fa'ata'a no te feiā mā'i teimaha, te mau ma'i māriri 'āita'ata ihoa ra, ia fāna'o tetahi orara'a maita'i i tō rātou nohora'a. Te piti, te ti'amāra'a i te ta'ata 'e ua 'ino roa te ma'i 'e 'aita 'e 'ōroma'i fa'ahou 'e ua tae 'i te hope'a 'o tōna orara'a, 'ia ha'apoto-hia tōna orara'a 'i te ao nei. Mau 'ōpuara'a ture te riro 'i te fa'a'ohipa ato'a-hia 'i te fenua. Terā rā, te fa'atupu ato'a nei te māna'ona'ora'a rotopū 'i tō tātou mau ti'a mā'iti.

Nā Elisabeth Borne, fa’aterehau nui tahito, ‘i ani ‘i te ‘āva’e ‘ātopa 2022 ra ‘i te piha raumaire nō fārani, te CESE, ia hi’opo’a-hia te huru ārata’ira’a ‘o te mau ma’i teimaha. Piti matahiti muri mai, te mā’iti nei te mau téputé ‘i teie ‘ōpuara’a ture ‘e hōro’a nei te ti’amāra’a i te ta’ata ma’i ia ha’apoto ‘i tōna pu’e tau orara’a….305 tei fari’i teie ‘ōpuara’a ‘e 199 tei pāto’i.

‘I teie mahana piti 27 no mē, ‘ua mā’iti ato’a te pae rahi ‘o teie ‘āpo’ora’a ‘īriti ture te tauturu i te ta’ata ma’i ‘e māuiui nei ‘aore ra ‘e autā nei, ‘ia huru maita’i ri’i mai tō rātou ora i tō rātou iho nohora’a. E nā roto ‘i te hō’ē fa’arāva’ira’a ‘īrava, ‘e riro teie mau fa’aotira’a ‘i te fa’a’ohopa roa-hia ‘i pōrīnētia fārani nei. Nō teie mā’itira’a, ‘ua ha’apae te téputé Nicole Sanquer ‘iāna.’i te mā’iti.

« ‘Aita vau ‘i fa’aoti ‘i tō’u ti’ara’a, nō te mea, te hina’aro nei vau ‘e uiui te mana’o ‘o te mau ‘ētārētia, ‘o te huira’atira, ‘o te mau rave ‘ohipa ‘i te pae’au ‘o te ‘ea. Eaha te mau rāve’a tā rātou ‘e tīa’i nei no te fa’a’ohipa teie ture iō tātou nei…mea maita’i ‘e ha’apāpū, ‘aita tera ture ‘e ha’apohe te mau ta’ata, te vai ra te ti’amāra’a o te mau ta’ata nō te fa’aoti penea’e ‘e reva rātou. ‘Ē ‘e ‘āpe’e te mau rave ‘ohipa no te ea nō te revara’a… »

‘I ni’a ‘ina téputé ‘e toru ‘a pōrīnetia, ‘e piti tei ha’apae ‘ia rāua’i te mā’iti. ‘I tōna pae, ‘aita ‘o Moerani Frébault ‘i pārahi atu ‘i roto ‘i te mā’itira’a.

« E tumu parau fifi roa teie….’aita vau ‘i hina’aro ‘e pārahi ‘i roto ‘i teie mā’itira’a. ‘I tā’u hi’ora’a, tītauhia ‘e uiui nā mua roa te mana’o o te nūna’a, te tōtaiete tīvira, te fa’aro’o ‘e te mau ti’amana. Rave rahi ‘āva’e teie nei tō te nūna’a no farāni uiui ra’a-hia. Rahi ato’a te mau mātutura’a tā mātou ‘i rave i te ‘āpo’ora’a ‘īriti ture. ‘I tā’u hi’ora’a, ‘e’ere ‘i te mea tano ‘ē ia fa’a’ohipa roa-hia teie mau ture ‘i te fenua nei, ‘e ‘aita teie tumu parau ‘i mātutu hia ‘e tātou. ‘Aita vau ‘e hi’o ‘ino nei te pāhonora’a o teie uiuira’a mana’o. Tera ra, mea faufa’a ‘e ia mātutu hia te mana’o ‘o te nūna’a ‘e tō te mau ti’amana. Muri mai, fa’a’oti atu ai ‘e fa’a’ohipa teie ture i te fenua nei ‘aore ra ‘e ani tetahi mau ha’amaita’ira’a. »

‘Ua ha’a mai na ‘o Steeve Chailloux ‘i ni’a ‘i teie tumu parau ‘i te tau ‘a mau mai ai ‘oia te ti’ara’a téputé. ‘Ua mana’o ‘oia ‘e fa’atupu ‘i te hō’ē mātutura’a ‘i te fare ‘āpo’ora’a rahi nō taraho’i hou ‘a fa’aho’i atu ai te mana’o ‘āmui ‘i farāni. ‘Aita ra ‘i tupu.

« ‘E ‘ua feruri maita’i mātou ‘i ni’a i teie tumu parau, ‘oia ho’i ‘i ni’a ‘i tōna fa’a’ohipa ra’a ‘i ni’a ‘i tō tātou nei fenua. ‘Inaha ho’i, mea ta’a’ē noa atu te fenua farāni, te parau nō te fa’aro’o mea pūai roa te parau no te fa’aro’o tītauhia ia fa’aturahia ‘oia…nō reira ua hina’aro vau ‘e fa’atupu te mātutura’a mana’o ‘i roto ‘i te mau ti’a ‘i mā’itihia ‘i te fenua nei ‘i’ō nei ‘i te fare ‘āpo’ora’a rahi. ‘Ia maheu mai tetahi mana’o tū’ati’ati, ta’a’ē noa te parau nō te ‘ōtonomi te mau ta’ata no te tāvini huira’atira…’ē nā tera mana’o ‘e ta’ita’ihia ‘i roto ‘i te ‘āpo’ora’a ‘īriti ture no farāni ‘i roto ‘i tāna mā’itira’a. ‘Aita ra ho’i te reira ‘i tupu, ‘inaha ‘ua vāvahi-hia te ‘āpo’ora’a ‘īriti ture, ‘aita te mātutura’a mana’o ‘i tupu ‘i roto i te mau ti’a mā’iti no te fenua nei ‘i ni’a ‘i teie tumu parau faufa’a roa. Nō te mea te ‘ite ra tātou te nu’ura’a ‘o te tau ‘i te fenua farāni. ‘Aita ato’a ‘e ‘ape te reira. Tera ra, tītauhia tātou ia ha’amāro maita’i te ferurira’a ‘e te fa’aotira’a nā roto ia te mātutura’a te mana’o. »

‘Ua rave te mau téputé ‘i tā rātou fa’aotira’a. Teie nei ra nō te tītau teie ti’amāra’a ‘e ha’apoto te tau ora, tītauhia ‘e pae ‘ohipa: ‘ia ti’ahia te matahiti, te ti’ara’a ta’ata farāni, ‘ia pārahi teie ta’ata ‘i roto ‘i te ma’i teimaha ‘aore ra ‘e mea ‘ino roa, ‘aita ‘e rāve’a tā te taote, ‘e ‘aita ‘e rōa’a fa’ahou ra iāna ‘i te fa’a’ōroma’i ‘i tōna mauiui. ‘I roto teie ‘ōpuara’a ture, ‘e nehenehe tā teie ma’i ‘e ani te tauturu ‘i te hō’ē tuati ‘aore taote iāna.

« Teie mau ma’i, ‘aita ‘e nehenehe ‘e rāpa’au ‘e pohe ihoa te ta’ata, tā rātou ‘e hina’aro, ‘ia fa’aea te mauiui. Nō te mea teie mau ma’i, mau ma’i mauiui roa, ‘e hina’aro rātou ‘ia ha’apohe-hia rātou. Parau mau, ia parau ana’e tātou te reira parau, ‘e fifi ri’i tātou, te teretitiāno ihoa ra. Tera ra, tītauhia tātou ‘e hi’o te parau no te fa’aterera’a hau manahune ‘e te vai ra ihoa ia te parau no te mōrare ‘e te parau nō te ti’aturira’a. Tera ra, ‘eiaha tātou ‘e ha’amo’e, te vai ra teie feiā ‘i roto ‘i te mauiui. ‘Ē ‘eaha te mea teretitiāno a’e, ia vaiho ia rātou ‘i roto ‘i te mauiui, te mauiui noa ‘aore ra ia tauturu-hia rātou, ‘ia poto ri’i teie pu’e tau mauiui » te reo māna’ona’o teie ‘o te peretiteni hau fenua Moetai Brotherson.

‘E tu’uhia atu teie nau ‘ōpuara’a ture ‘i te ‘āpo’ora’a ‘a te mau to’ofā hou teie hope’a matahiti. ‘I te reo ra ‘o te peretiteni Brotherson, ‘aita ‘oia ‘e ti’aturi ra ‘e manuia ato’a mai teie mau ture ‘i’ō , te tumu, mea ta’a’ē te mau pupu poritita ‘i roto. ‘E te hepohepo fa’ahou nei ‘oia no te mea, ‘e mana ihoa teie mau ture fa’aoti-hia ‘e farāni iō tātou nei.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a

Activer le son Couper le son