I roto i te ‘ōpuara’a nō te tāpa’o i te ta’amotu Matuita mā i ni’a i te tāpura faufa’a tupuna a te UNESCO, e haere atu hō’ē pupu ‘ohipa i’ō mai te 15 e tae atu i te 28 nō ‘ātopa. Pu’etau nō te fāfā ‘i te mana’o ‘o te huira’atira i mua i teie nei ‘ōpuara’a, taime ato’a ra nō te « faito ‘i te tâato’araa ‘o te mau faufaa tumu« , i te reo ‘o Eliane Tevahitua i roto i te rurura’a hepetoma a te mau fa’aterehau.
‘Ua hina’aro te mono peretiteni Eliane Tevahitua e tamarū i te mana’o o te huira’atira : « ‘E rave rahi o ‘outou ‘o tei faa’ite ‘i tô ‘outou faaô tumu roaraa ‘i roto ‘i teie ‘ôpuaraa. Te tahi tei roto noa anei ‘i te mana’ona’o ‘e te uiraa. ‘Ua tano ‘e te faatura nei au ‘i te reira ».
Nō te mau fatu fenua, ‘ua ha’apāpū ato’a te mono peretiteni : « Te tapuraraa ‘ei faufaa faaherenere ‘a te ao nei ‘aita ‘e faa’ereraaa fenua« .
Nō te fa’aturera’a a te UNESCO, teie tōna mana’o : « ‘I ni’a ‘i teie tumu parau pâpû, te parau atu nei au : e’ita te UNESCO ‘e faahepo hô’ê rii noa a’e ture« (…) « Te auraa, ‘o te reira mau te manuia ‘o te hô’ê tapuraraa faufaa, ‘i reira ‘e vai ai te ‘aifaitoraa ‘i rotopû ‘i te pârururaa ‘i te mau faufaa fenua ‘e te auraroraa ‘i te ti’araa mana ‘o te mau nunaa ».
Rahi o te mau motu nō Matuita o te ō atu i roto i teie ‘ōpuara’a. 18 ‘āva’e tītauhia e te tōmite nō te hi’opo’ara’a i te anira’a. « Nô te ‘ôpani te haapâpû atu nei Au ‘i tâ’u parau ‘euhe tei piha’iiho vau ‘ia ‘outou ‘i roto ‘i teie ‘ôpuaraa, piha’iiho ‘i teie tapuraraa ‘o te riro ‘i te ti’a mai ‘i tiurai 2024. ‘O tâ tâtou ia ti’aturiraa rahi tô tâtou pûai nô te ‘ânanahi ‘o Matuita ‘e nô te ‘ânanahi ‘o Porinetia farani », te pū’ohura’a a Eliane Tevahitua.