‘Aita te fa’aera’a ‘ohipa ‘i te uāhu rahi nō Pape’ete ‘i māoro

Publié le

'Aita te fa'aera'a 'ohipa 'a te mau pairati no te uāhu no Pape'ete 'i ma'oro, ua tu'urima te aupupu pāruru OTAHI 'e te fa'atere ra'a 'o te uāhu 'i te ho'ē parau fa'aāu 'i te pō mahana toru ra muri mai 'i te fārerei ra'a 'e te peretīteni Moetai BROTHERSON 'i te fare peretīteni ra'a.

Publié le 03/01/2024 à 9:18 - Mise à jour le 09/01/2024 à 17:23

'Aita te fa'aera'a 'ohipa 'a te mau pairati no te uāhu no Pape'ete 'i ma'oro, ua tu'urima te aupupu pāruru OTAHI 'e te fa'atere ra'a 'o te uāhu 'i te ho'ē parau fa'aāu 'i te pō mahana toru ra muri mai 'i te fārerei ra'a 'e te peretīteni Moetai BROTHERSON 'i te fare peretīteni ra'a.

‘I te mahana toru ‘i te are’a ‘o te hora iva ‘e te ‘āfa (9.30) ‘i te pō, ‘i te fare peretītenira’a, te parau fa’aau ‘i te tu’urima ra’a hia. ‘I roto teie fa’aeara’a ‘ohipa ‘a te mau pairati nō te uāhu no Pape’ete, ‘e pae (5) anira’a ‘i tu’u hia ‘e te mau aupupu pāruru OTAHI ‘e te CSIP. Ho’ē noa ra tumu parau tei tāfifi, ‘oia ho’i te hora ‘ohipa. « ‘E ‘o tā mātou ia ha’apapū, ‘e piti hoa tō rātou tei haere ‘i te fa’atuha’a ra’a, teie nei, ua taui rātou tō rātou mana’o, ‘e tāpe’a hia tera ‘e piti hoa tō rātou. ‘E tihepu hia mai ho’ē ti’a ‘āpī, ‘e nāna ‘e ti’a’au te pae ‘o te mau tārena, te pae ‘o te mau ‘ohipa ‘e’ere ‘i ni’a i te pahī » te reo ‘o te peretīteni Moetai BROTHERSON.

« Teie nei ra, ua fa’ari’i ‘ōna ‘e vaiho ‘āhuru mā va’u (18) noa ta’ata rave ‘ohipa, ‘e’ere rātou ‘i te ‘ōfitiē. No teie ra mau ti’a ‘e parau hia ‘ōfitiē, ‘eita ia ‘ōna ‘e hina’aro ‘e ha’afāna’o ia rātou ‘i teie mau fa’anaho ra’a. Moni ta’a’ē pa’i tā rātou, mai te peu ‘e ha’afa’ana’o hia rātou, ‘e rahi te ha’amāu’a ra’a, tera noa te tumu. Nō te mea, te fifi ato’a ra hoa te ‘imi ra’a faufa’a ‘ō teie pū » Lucie TIFFENAT, pāpa’i parau rahi nō te aupupu pāruru OTAHI.

‘I te fārerei ra’a matamua ‘e te ra’atira ‘o te uāhu tei tupu ‘i te mahana piti ra, ‘aita te mau tau’ara’aparau ‘i manuia. No te ‘imi ‘i te rāve’a ia fa’aro’o hia mai tō rātou reo, ua tāpe’a ‘e piti pahī tāvere ‘a te uāhu rahi ‘i te ava nō Pape’ete ‘i te po’ipo’i mahana toru ra, mā te fa’a’ohipa ti’a ‘ore ‘i te mau poti pairati fatu hia ‘e te uāhu, hape rahi ‘o teie fa’atītī’aifaro hia ‘i roto ‘i te fārerei ra’a hōpe’a ‘i tupu ‘i te mahana maha ra.

 » Ua ani mātou ‘i te peretīteni, fāri’i rātou ia tu’u hia te tahi mau utu’a ‘i ni’a ia rātou, tera ra, te ani ra rātou, ‘eiaha ia haere roa ‘i ni’a ‘i te ti’avaru ra’a ta’ata. ‘E te parau mai ra tōna reo ia mātou ‘āraua’e ra, mai te peu noa atu, ‘e ho’i mai teie mau ‘ohipa ‘i mua ‘i tōna aro ‘eita ‘ona ‘e fāri’i ‘e vaiho ‘i teie mau ta’ata. Ti’aturi nei au e, teie mau parau tāna, ‘e parau mana, nō te mea, ‘e peretīteni ‘oia nō tō tātou nei fenua » Lucie TIFFENAT.

No te hau fenua, ‘aita tu ‘e fā, ia tomo mai teie mau pahī ‘i te uahu, teie hoa rā ‘e uta nei ‘i te mau ‘āfata ‘auri, faufa’a nō te Ea ‘o te huira’atira.

« ‘I ni’a ‘i teie nei pahī, te vai ra, ‘e piti ‘āfata rahi, ua ‘ī te mau rā’au ‘e tia’i hia nei ‘i teie fare ma’i tā tātou. ‘Aita tātou ‘e nehenehe ‘e vaiho noa mai te reira, nō te mea, ‘āhani ‘aita ‘i matara, ‘e ho’i teie pahī ‘i te fenua Niuterani. ‘Aita ia tātou ‘e fāna’o ‘i teie mau rā’au, ‘a fifi ai tātou ‘ananahi » Moetai BROTHERSON, peretīteni no te hau fenua.

Ua huri teie pahī ‘i tāna mau ‘āfata ‘auri ‘i ni’a ‘i te uahu ‘i te mahana maha ra.

Dernières news

Activer le son Couper le son