Te rāve’a ‘o te « Co-Fly » nō te fa’aiti ‘i te mau ha’amāu’ara’a

Publié le

'Ohipa 'āpī 'i te fenua nei, te parau ia 'o te "co-fly" 'oia ho'i te tere 'āmui ra'a nā ni'a 'i te manureva no te ho'ē tau poto. Ho'ē ā fa'anahora'a 'e te parau 'o te "co-voiturage", mau rāve'a ana'e teie nō te fa'aiti 'i te mau ha'amāu'ara'a.

Piahia i te 02/01/2024 à 16:26 - Fa’arava’ihia i te 02/01/2024 à 16:26

'Ohipa 'āpī 'i te fenua nei, te parau ia 'o te "co-fly" 'oia ho'i te tere 'āmui ra'a nā ni'a 'i te manureva no te ho'ē tau poto. Ho'ē ā fa'anahora'a 'e te parau 'o te "co-voiturage", mau rāve'a ana'e teie nō te fa'aiti 'i te mau ha'amāu'ara'a.

Te « co-fly » ‘e rāve’a utara’a ‘āmui nā ni’a i te manureva, ha’amau hia ‘e Yoann MOUTAMARIN. ‘I tōna ta’ahira’a mai ‘i Pōrīnetia, ua ‘īriti ‘i tana paruai natirara nō te fa’atianiani teie fa’anahora’a rave hia nei ‘i te ara. Nā ni’a ‘i te ho’ē manureva CESNA faito 172 tōna fa’anahora’a ‘i tāna mau tere ha’amata’ita’ira’a ‘i te nehenehe ‘o tō tātou mau motu, ‘e ua rave mai ‘i te ho’ē tere hau te matahiti ‘āpī. « Te fā, te taera’a mai vau ‘a maha matahiti, ‘oia ho’i, te ‘ōperera’a ia ‘i tā’u ‘ohipa ‘i te ta’ata no te fenua nei, ‘aore ia ‘i te mau rātere….ha’amaita’i ‘i te mau motu, ‘e ‘ōpere ato’a ‘i tō’u ‘ite ‘i te ta’ata no Tahiti ‘e tō te mau ta’amotu, mai ia Raromata’i ma. ‘E ua ha’amau mai vau ‘i te paruai « Co-fly Polynésie » no te ani ‘i te mau horopātete ia ‘āpe’e ia’u ‘i roto ‘i tō’u mau tere » te reo teie ‘o Yoann MOUTAMARIN te pairati manureva.

Yoann MOUTAMARIN ‘i roto ‘i te fa’a’ineinera’a ‘i tōna tere na ni’a ‘i tōna manureva CESNA faito 172.

‘E no teie tere ta’a’ē, ‘e piti vahine no Mo’orea, ‘o Fanou ‘e ‘o Michèle, tei fa’a’oti ‘e reva. Ua hina’aro rāua ‘e fa’ahanahana ‘i to raua auhoara’a mā te rere nā ni’a ia Moorea. « Mea nehenehe mau, ‘e maoti ato’a mea maita’i te mahana, te hina’aro fa’ahou ra ‘e tāpiti » Fanou. ‘Are’a no Michèle  » Mea au roa no te māta’ita’i ‘i te fenua, te mau vāhi ‘i reira mātou ‘e hopu ai te miti, ‘aore ia ‘e ta’ahi ai ‘i ni’a i te mou’a. ‘E au ‘o Mo’orea ‘i te ho’ē pārataito, mea ho’ona ihoa ‘e māta’ita’i iana nā ni’a roa mai. Hau atu, mea marū roa tō mātou taura’a mai ‘i ni’a te tahua, ‘aita tu ai ».

Michèle ‘e ‘o Fanou

Tei papu, ‘e manureva teie ‘e uta nei ‘e maha ana’e taata, e mea māmā ato’a no te pūtē. « ‘Aita re’a ‘ohipa tā’u ‘i rave ‘i riro mai au ‘ei pairati no te mau manureva na’ina’i, ua manuia vau, ta’u ia ‘e hina’aro nei ‘e ‘ōpere. ‘Ahani mai tō’u ‘āpīra’a vau te ha’amatara’a teie ‘ohipa, ‘o mua roa tu ia te fa’ahiahia, ‘inaha ho’i, te ‘ite ra vau ‘i teie mahana, mea rahi ato’a te ta’ata tei ‘ore ‘i māta’ita’i ‘i tō rātou fenua nā ni’a ‘i te manureva » Yoann MOUTAMARIN. Piti ‘āhuru ma ono tauatini farāne te hora rerera’a na nia ‘i teie manureva.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a

Activer le son Couper le son