‘Ua tū te mana’o ‘o te mau mero ‘āpo’ora’a rahi nō Pōrīnetia nō te fa’a’ite ‘i tō rātou mana’o pāto’i nō te nōmino-ra’a-hia ‘o Yan Jambet ‘ei ra’atira ‘i te pū ‘e tī’a’au ra ‘i te mau nohora’a tōtiare, te OPH. Nā te ve’a Tahiti Infos ‘i pūhara mātāmua ‘e ‘ua fa’autu’ahia nā teie ti’a ‘e te tiripuna tīvira nō te tāvirira’a ‘e 6 mirioni ‘a tōna pāoti tahito. Uiuihia ‘i ni’a ‘i teie nei tumu parau ‘i tāua taime ra, ‘ua ha’apāpū te peretiteni Moetai Brotherson ‘i tōna ti’aturira’a ‘ia Yan Jambet.
Teie ra, ‘i farairē ‘i mā’iri a’e nei, ‘ua putuputu te tōmite ‘a te Tavini ‘e ‘ua ani te tā’ato’ara’a ‘ia fa’aho’i ‘e ‘aore rā ‘ia tihātihia ‘o Yan Jambet. « ‘Ua fa’aoti rātou ‘e fa’a’ite ‘i tāua ta’ata ra, ‘ia vaiho ‘ona ‘i tōna ti’ara’a. ‘Ia ‘ore, nā te peretiteni ia nō te fenua ‘e rave ‘i te fa’aotira’a hōpe’a ‘inaha nāna ‘i tihepu na ‘iana », mai te ha’apāpūhia mai ‘e te peretiteni nō te Tavini Huira’atira, Oscar Temaru, tei uiuihia ‘i teie mahana toru iho nei.
Te uiui ato’a ra te mana’o ‘o te ti’a nō te pae iti. «Ua māere mātou ‘i teie fa’aotira’a ‘a te peretiteni… ‘E’ere te OPH hō’ē piha ‘ohipa na’ina’i. 15 miriā te tāpura faufa’a ‘e tī’a’auhia ra ‘e ana », te mana’o ‘o te peretiteni nō te pupu A Here ‘ia Pōrīnetia ‘i te fare ‘āpo’ora’a rahi, Nicole Sanquer.
« ‘Ua ‘ōpani ‘ona ‘i te ‘ohipa pi’o nō te mau ti’a mā’iti ihoa ia, teie ra nō hō’ē ti’a ‘e fa’atere hō’ē pū 15 miriā tāna tāpura faufa’a, fāri’i ia ‘ona teie ta’ata tei fa’a’utu’ahia nō te mea ‘ua tāviri ‘ona ‘i te moni », ‘i te reo ‘o Tepuaraurii Teriitahi, mero ‘āpo’ora’a rahi no te pupu Tapura, tei fa’atae ato’a hō’ē uira’a ‘i te peretiteni Moetai Brotherson.
« te vai ra te ‘AMAHAMAHA »
‘A ta’a noa atu ‘i te parau ‘o Yan Jambet, te uiui ato’a ra te mana’o ‘i ni’a ‘i te mau aura’a ‘i rotopū ‘i te pae rahi ‘e te peretiteni. « Te vai ra te ‘amahamahara’a ‘i roto ‘i te Tāvini », ‘i te hi’ora’a ‘a Nicole Sanquer, « te ‘ite-ato’a-hia ra ‘i ni’a ‘i te mau tumu parau ‘e tūatapapahia ra, ‘e’ere hō’ē ā ta’ira’a reo tō te pae rahi ‘e tō te fa’aterera’a ».
Hō’ē ā ato’a mana’o tō Tepuaraurii Teriitahi : « Mea huru ‘ē roa. Mai te taime ‘e rave te fa’aterera’a hō’ē fa’aotira’a ‘e ‘aita ‘ona ‘e turuhia ‘e te pae rahi, ‘aita tera ‘i atea roa ‘i te fa’ata’ahurira’a (…) Mea pāpū te vai ra te fifi ». Te piri mai ra te pu’etau nō te tūatapapa ‘i te tāpura faufa’a ‘a Pōrīnetia « ‘e mā’iti anei te pae rahi ‘i te tāpūra faufa’a nō te mau ‘ōpuara’a ‘a te fa’aterera’a » ? te uira’a ‘a Tepuaraurii Teriitahi.
‘I tōna a’e pae, ‘ua ha’apāpū ‘o Oscar Temaru « te turu ‘o te pae rahi » ‘ia Moetai Brotherson. ‘I ni’a ‘i te nōminora’a ‘o Yan Jambet, nōna ‘e hape ta’ata. « ‘E ‘ohipa terā ‘e nehenehe ‘e tupu. Te nā’ō ra ‘o Einstein, ‘o te ta’ata ‘ohipa ‘ore ana’e ‘o te ‘ore ‘e hape. ‘Ua amo mai nā vau ‘i te ti’ara’a peretiteni (…) mai terā ihoa », ‘i tōna reo.
‘Ia au ‘i te piha ha’apārarera’a parau ‘a te fa’aterera’a hau fenua, ‘e hōro’a ‘o Moetai Brotherson ‘i tōna mau mana’o ‘i ni’a ‘i teie mau tumu parau ‘i tōna ho’ira’a mai ‘i Tahiti ‘i teie hōpe’a hepetoma.