Fenua Taratoni : Te hina’aro ra ‘o Emmanuel Macron ‘e « ha’amata hō’ē ‘api ‘āpī »

Publié le

'Ua tāpae 'o Emmanuel Macron 'i te fenua Taratoni 'i teie monirē, 'o te 'ōmuara'a teie 'o tōna tere 'i Pātitifa nei. 'I reira, 'ua fa'a'ite mai te Peretiteni 'i tōna hia'ai 'e "pāpa'i hō'ē 'api 'āpi".

Piahia i te 24/07/2023 à 18:15 - Fa’arava’ihia i te 24/07/2023 à 18:15

'Ua tāpae 'o Emmanuel Macron 'i te fenua Taratoni 'i teie monirē, 'o te 'ōmuara'a teie 'o tōna tere 'i Pātitifa nei. 'I reira, 'ua fa'a'ite mai te Peretiteni 'i tōna hia'ai 'e "pāpa'i hō'ē 'api 'āpi".

‘I tōna taera’a i te tahua taura’a manureva nō Tontouta, ‘ua fa’aha’amana’o ‘o Emmanuel Macron ‘e mai tōna terera’a mātāmua ‘i te matahiti 2018 ra, ‘e 3 uiuira’a mana’o tei fa’atupuhia, « ‘ia au ‘i te mau parau fa’aāura’a, ‘ia nehenehe te huira’atira ‘e hōro’a ‘i tōna mana’o ».

‘E 3 taime tō te « ‘aita » matarara’a mai ‘i mua ‘i te anira’a ‘e fa’ati’amā ‘i tāua fenua ra, noa atu ā te pāto’i ra te tahi pae ‘o te mau ti’a ‘i te tupura’a ‘o te mā’itira’a hōpe’a.

‘I mua ‘i te mau pāpa’i ve’a, ‘ua ha’apāpū ‘o Emmanuel Macron ‘e te hina’aro nei ‘ona ‘e tu’u i te mau papa mātāmua nō te patura’a ‘i te « papa ture ‘āpī » ‘o te fenua Taratoni : « ‘E rohi ‘āmui ‘i ni’a ‘i te ‘ananahi, ‘i te pae anei nō te orara’a poritita, te mau tauiuira’a anei ‘i roto ‘i te papa ture nui mai te mea ‘e ta’a’ē tāua fenua ra i te Hau Nui ».

‘Ua ha’amata teie nei tere ‘o te Peretiteni Macron nā roto i te ‘ōro’a fa’afeti’ara’a ‘ia Marie-Claude Tjibaou, te vahine ‘ivi a ta’ata ra ‘o Jean-Marie Tjibaou tei taparahi-pohe-hia na.

Nā roto i tōna fa’ari’ira’a ‘i te tātarahapa ‘i te ta’ata ‘i taparahi ‘i tāna tāne, mai te huru ra, nō Emmanuel Macron, ‘e « pōro’i pūai teie ‘i te nūna’a nō Taratoni ‘e tītau ra hō’ē fā ».

‘Ua fa’ahamana’o ato’a mai ‘ona ‘i te mau ‘ohipa ato’a ‘i ravehia mai ‘e Marie-Claude Tjibaou « teie ‘e hia’ai nei ‘ia riro te Fenua Taratoni, ‘ei fenua pūai mā te tu’u i te hiti ‘i te mau ‘amahamahara’a ». « ‘E tano i te Hau Nui ‘i te pe’e i tō ‘oe mau tu’ura’a ‘āvae nō te fa’atupu ‘i te hau ‘i rotopū ‘i te Hau Nui ‘e te nūna’a Taratoni. »

‘I roto ‘i tōna tere mātāmua ‘i te matahiti 2018 ra, ‘ua fa’aho’i ‘o Emmanuel Macron ‘i roto ‘i te fa’aterera’a hau fenua ‘e 2 parau fatura’a ‘o teie nei fenua tei pāpa’ihia i te matahiti 1853 ra, raro a’e ‘i te fa’aterera’a ‘a Napoléon III. « ‘Aita fa’ahou tātou ‘i roto ‘i te parau nō te fatura’a », tāna ‘i fa’ahiti na.

Tae mai ‘i teie nei mahana, te tāmau noa ra ā te mau pupu poritita ‘e hina’aro ra ‘i te ti’amāra’a, ‘i te ani ‘e ‘ia ‘ite ‘e ‘ia fāri’i te Hau Nui ‘i tō rātou hina’aro ‘e fa’atere ‘ia rātou iho ‘e ti’a ai nō te huri ‘i te ‘api. ‘Ua ani ‘o Emmanuel Macron hō’ē pu’etau nō te fēruri ‘i te mau rāve’a « ‘ia tū te māna’o ‘o na pae ‘e 2, ‘ia nehenehe rāua ‘e patu hō’ē fa’anahora’a ‘āpī nā roto ‘i te hau ».

‘I roto hō’ē parau fa’arara’a, ‘ua ha’apāpū mai te pupu FLNKS (Front de libération nationale kanak et socialiste) ‘e ‘aita ‘ona ‘e fāri’i ra ‘i teie tere ‘o te Peretiteni Macron, « teie ‘e fa’ati’a pae nei ». Te pi’i ato’a ra teie nei pupu ‘i te ta’ata ‘e ‘ia haere atu ‘e fa’a’ite ‘i tō rātou mana’o māuruuru ‘ore ‘ia tae atu te Peretiteni i te ‘oire nō Touho ‘i teie mahana piti. ‘Ua fa’a’ite ato’a mai te FLNKS ‘e’ita ‘oia ‘e tāpapa atu ‘i te tītaura’a fārereira’a ‘a Emmanuel Macron tārenahia ‘i te mahana toru.

‘I te mahana maha, tei te fenua Vanuatu ‘o Emmanuel Macron ‘e ‘a faraire tei te fenua Pāpua ‘oia. ‘E riro ‘e vauvau atu ‘ona ‘i te mau ‘ōpuara’a ‘a te Hau Nui ‘i roto ‘i te mau fenua nō Pātitifa.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a

Activer le son Couper le son