Mea maita’i te rava’āi ‘i Pōrīnetia, teie nei, tītau hia ‘e fa’arahi te uāhu

Publié le

'I mua 'i te mau nūmera fa'ahiahia 'o tā tātou 'ohipa rava'āi mai te matahiti 2022 tae mai 'i te matahiti 2023, te ho'ora'a i'a 'i te fenua nei 'e 'i te ara. Tītauhia 'e fa'arahi te uāhu no te ha'amaita'i teie 'īmira'a faufa'a.

Publié le 03/01/2024 à 10:29 - Mise à jour le 03/01/2024 à 10:48

'I mua 'i te mau nūmera fa'ahiahia 'o tā tātou 'ohipa rava'āi mai te matahiti 2022 tae mai 'i te matahiti 2023, te ho'ora'a i'a 'i te fenua nei 'e 'i te ara. Tītauhia 'e fa'arahi te uāhu no te ha'amaita'i teie 'īmira'a faufa'a.

‘E mata ‘ata’ata tō te mau fatu pahī rava’āi ‘i ni’a ‘i te uāhu no Fare Ute. ‘Inaha ua mara’a te mau nūmera mai te matahiti 2022 tae mai ‘i te matahiti 2023. Maha tauatini hitu hānere tane (4700) i’a ‘i tautai hia ‘i te matahiti 2020, hitu tauatini (7000) tane i’a ‘i te matahiti 2023. Te aura’a, manuia te tautai. Manuia ato’a te poritita no te fa’ahotu ra’a ‘i teie tuha’a. ‘Inaha, ‘i teie mahana, va’u ‘āhuru (80) pahī rava’āi ‘e ‘ohipa ra, ‘e iau ‘i te mau fatu taiete, ‘e maita’i atu ā. « ‘E mara’a atu teie nūmera no te mea, te vaira te tahi mau pahī ‘āpī ‘e fa’aohipa hia, tei te huru ato’a ra ‘o te reva. Tei papu, ‘e’ita ‘e topa ‘e maita’i tu ā rā » te reo fa’ahiahia ‘o Stéphane PEREZ, te peretiteni no te taiete « Port de Pêche de Papeete ».

Ua mara’a te nūmera ‘o te ho’o ra’a i’a ‘i ni’a ‘i tā tātou mātete ‘e no te tapiho’o ra’a

Terā ra, no te tamau ‘i ni’a ‘i teie reini, te fariu nei te mata ‘i ni’a ‘i te parau no te tapiho’o ra’a. No te teitei ‘o te moni ho’o ‘o te i’a ‘i te Ara. Ua nūmera hia te faufa’a ‘e ō mai ‘i roto ‘i te ‘āfata ‘a te fenua ‘i ni’a i te fāito toru ‘āhuru mā ono ‘i ni’a ‘i te hānere (36%) ‘i te matahiti 2022, te aura’a hau ‘i te piti miriā. ‘I te mana’o ‘o Cédric PONSONNET, te fa’atere nō te ‘ohipa rava’āi titau hia ‘e hi’o ‘i te tahi atu mau mātete ho’o ra’a i’a ‘i te Ara « ‘I teie mahana, ‘e iva ‘āhuru mā pae ‘i ni’a i te hānere (95%) ‘o te mau i’a ‘e fa’areva hia nei nā ni’a ‘i te manureva ‘e mea fa’ato’eto’e hia. ‘E te rahi noa tu ra te anira’a. Titau hia ‘e hi’o te tahi atu mau mātete, ia mara’a atu ā teie nūmera »

Ua hotu te parau no te rava’āi nā Tua, te mea ia ‘e ‘oa’oa hia ra ‘e te mau fatu taiete mai ia Yann CHING, fatu pahī ‘e fa’atere rahi nō te taiete tapūpūra’a i’a Vini Vini « Ia fa’aāu hia ‘i te matahiti 2022 ra, ua mara’a te nūmera no te tapiho’ora’a ‘i te matahiti 2023 ‘i ni’a i te faito toru ‘āhuru ‘i ni’a i te hānere (30%) ‘e no te ho’ē tau roa. ‘E tītau hia ‘e tāpe’a ‘i teie ‘avei’a, te aura’a ‘e tamau ‘i te ‘ohipa ».

« Ia fa’aāu hia ‘i te matahiti 2022 ra, ua mara’a te nūmera no te tapiho’ora’a ‘i te matahiti 2023 ‘i ni’a i te faito toru ‘āhuru ‘i ni’a i te hānere (30%) ‘e no te ho’ē tau roa...te aura’a ‘e tamau ‘i te ‘ohipa ».

Te ‘ōpuara’a ‘a te hau fenua, ia tāta’ipiti ‘e tāta’itoru roa atu te tuha’a no te rava’āi, te aura’a ia rahi atu ā te pahī rava’āi, te feia rava’āi ‘e te mau piha ‘ohipa ra’a ‘i ni’a i te uāhu no Fare Ute. ‘E terā, te fifi, te ‘ere ra te uāhu ‘i teie mau rāve’a. Mau ani ra’a tei tu’u hia ‘i mua ‘i te peretiteni Macron, te fa’atere hau no te ara moana ‘e te fa’atere hau no te ‘ohipa moana ‘o Hervé BERVILLE. ‘A tia’i noa atu ai te pāhono ra’a, te feruri ra te mau taiete tapihoo i’a ‘i ni’a i te mau rāve’a ‘e tano ‘e fa’anaho ‘i roto ‘ina matahiti ‘e pae ‘e hāere mai nei.

Dernières news

Activer le son Couper le son